joi, 13 mai 2010

Milarepa

Milarepa


“Sunt un yoghin care cântă de bucurie şi care nu doreşte o bucurie mai mare ca aceasta”
„Stăpâne, din Sfera solară a Graţiei Tale,
Luminoasele Raze de Lumină au strălucit,
Şi-au deschis larg petalele Lotusului Inimii mele,
Încât ea respiră parfumul născut din Cunoaştere,
Pentru care ţie-ţi voi fi mereu îndatorat.
Şi prin constantă veneraţie Te voi adora.
Binecuvântează-mă în eforturile mele,
Încât binele să revină fiecărei fiinţe,
Şi iartă vreun desfrâu al vorbelor mele.”

MILAREPA (mi la ras pa, tib.). (1025-1135). Numele lui se traduce prin „Mila, Cel Înfăşurat în (Hainele de) Bumbac ale Asceţilor”. Yoghin faimos considerat a fi persoana cea mai celebră din întreaga tradiţie spirituală tibetană. Ceea ce fascinează şi uimeşte în cazul lui Milarepa este atingerea realizării spirituale ultime, deşi el a practicat magia neagră şi a ucis mai mulţi oameni.
El s-a născut în vestul Tibetului, aproape de graniţa cu Nepalul. Când Milarepa avea şapte ani, tatăl său a murit şi întreaga lor avere a trecut în mâinile unor rude lacome care s-au purtat foarte urât atât cu el cât şi cu mama sa. Legenda spune că, pentru a împlini dorinţa de răzbunare a mamei sale el a pus în aplicare mai multe ritualuri de magie neagră prin care, cu ajutorul forţelor naturii pe care deja le supusese, a ucis numeroase persoane.
Mai târziu, plin de remuşcări, el s-a întors către practica DHARMA-ei şi l-a întâlnit pe maestrul NYINGMAPA pe nume Rongton. Acesta din urmă l-a trimis însă la cel care avea să-i devină cu adevărat maestru, la Marpa. Milarepa a devenit discipolul lui Marpa la vârsta de 38 de ani însă, timp de şase ani a jucat rolul de servitor al maestrului.
Acesta l-a supus l-a nenumărate probe spirituale, unele ce păreau de o cruzime cumplită, cu scopul de a-l purifica de KARMA negativă pe care o acumulase, pentru a putea astfel primi învăţăturile sacre. După ce întraega sa KARMA negativă a fost purificată, Marpa l-a trimis pe Milarepa pentru a medita, timp de mulţi ani, izolat în grote, până când a atins starea de BUDDHA.
Milarepa a primit de-a lungul acestor ani învăţăturile lui NAROPA, acordând o deosebită importanţă practicii dezvoltării şi amplificării „căldurii interioare“ (gtum mo, tib.). După o perioadă de nouă ani de completă solitudine, el a început să accepte discipoli.
Strălucirea sa i-a atras un număr foarte mare de discipoli, iar Milarepa şi-a câştigat renumele nu doar datorită realizărilor sale spirituale, ci şi numeroaselor cânturi spirituale pe care le-a compus cu scopul de a ajuta fiinţele umane să acceadă cât mai repede la starea de eliberare spirituală. Cel mai important discipol al lui Milarepa, care a şi continuat transmiterea învăţăturilor spirituale din această linie, a fost Gampopa.
Citiţi mai multe detalii despre viaţa lui Milarepa:

Milarepa, sfântul din munţi

Milarepa întrupează poetul, sfântul, ascetul şi stăpânul spiritual. S-a născut în anul 1040 în sud-vestul Tibetului, într-o familie de nobili. Tatăl său a murit când el avea doar şapte ani. Împreună cu mama şi sora sa, cad pe mâinile unui unchi şi unei mătuşi tiranici şi lacomi, care îi sărăcesc. Când s-a făcut mare, să se răzbune, mama sa l-a trimis să înveţe magia neagră. Tânărul a pornit spre Thun Lou Ka, regiune muntoasă sălbatică, în căutarea unui vraci priceput la vrăjitorii, farmece şi incantaţii. Ajuns în faţa lui, Milarepa, i-a zis:
– Vrăjitor vestit, suntem trei persoane: mama, sora mea şi cu mine. Unchiul şi mătuşa mea, nişte oameni de rând, şi câţiva vecini au devenit duşmanii noştri. Tratându-ne ca pe nişte animale, ne-au adus în sapă de lemn. Nu aveam forţa necesară să ne apărăm. Din acest motiv, mama m-a trimis să învăţ magia. Dacă mă întorc acasă fără să fiu în stare să realizez cea mai neînsemnată magie, mama se va sinucide sub ochii mei.
Primesc cererea ta şi a părinţilor tăi, a răspuns vrăjitorul. Eu cunosc tot felul de vrăjitorii. Du-te şi construieşte o chilie pe creasta acestui munte, unde să poţi recita incantaţia magică, timp de mai multe zile, complet izolat.
Foarte înzestrat, Milarepa stăpâneşte destul de repede această practică întunecoasă şi face să se dărâme casa unchiului său în timpul căsătoriei fi ului lui, provocând
moartea a treizeci şi cinci de persoane. Datorită recitării unei alte incantaţii malefi ce, Milarepa provoacă o ploaie cu grindină peste câmpurile satului, distrugând recoltele celor care nu-l ajutaseră atunci când nu avea ce să pună pe masă.
Cuprins de profunde remuşcări şi de tristeţe, Milarepa, în vârstă de treizeci şi opt de ani, se hotărăşte să studieze Dharma, pe lângă marele maestru budist Marpa, lama
laic, născut în anul 1012, în Lhobrak, la frontiera dintre Tibet şi Bhutan. El a primit în India învăţăturile şi iniţierile celor mai importanţi maeştri ai budismului tantric,
cum ar fi Naropa, călugăr al faimoasei Universităţi din Nalanda, India. Pentru a-l ajuta pe Milarepa să-şi purifi ce karma negativă, Marpa l-a supus la numeroase încercări, făcându-l să construiască, apoi să demoleze mai multe turnuri din piatră, până ce spatele lui Milarepa s-a umplut de răni. Nu i se oferă iniţierea timp de şase ani, având ca singură consolare prietenia maternă a lui Dakmema, soţia lui Marpa. În cel din urmă, Marpa îl învaţă budismul. Îmbrăcat cu un veşmânt simplu din bumbac, Milarepa trebuie să meargă în mai multe schituri izolate, în munţi, pentru a practica meditaţia.
Marpa profetizează înaintea plecării discipolului său: „Pentru a te purifi ca de lucrările tale din trecut, nu te-am iniţiat şi te-am supus unor încercări cumplite,
iar tu nu te-ai revoltat. De aceea, fi ii tăi spirituali vor fi nişte discipoli perfecţi, bogaţi înainte de toate în credinţă, energie, înţelepciune şi compasiune. Detaşarea de plăcerile acestei lumi le va permite să îndure în munţi duritatea meditaţiei. Stăpâniţi, în cele din urmă, de dragoste, iertare şi de experienţă, ei vor deveni maeştri spirituali perfecţi.
Învăţătura Kagyupa, calea orală de transmitere, va lumina ca luna pe cer. Bucură-te, Milarepa!“

Karma reprezintă legea de la cauză la efect, adică legătura strânsă care există între un act şi rezultatul acestuia. O acţiune negativă are ca singur rezultat suferinţa. O acţiune pozitivă are un rezultat pozitiv şi fericit. Ea este înţelegerea că ceea ce noi experimentăm în această viaţă este rezultatul actelor noastre anterioare şi
că ceea ce vom cunoaşte în viitor va depinde de acţiunile noastre prezente. Totuşi, ideea de karma nu are nimic fatalist. Este foarte posibilă modifi carea karmei negative prin înfăptuirea unor acte pozitive. Budismul ne ajută să nu mai cădem în capcanele obişnuite ale mentalului, cum ar fi orgoliul, ura, gelozia, lăcomia, egoismul, ignoranţa... şi să le înlocuim, treptat, cu bunăvoinţă, răbdare, iertare, generozitate şi bucuria altruistă în faţa fericirii aproapelui.
Ideea de karma nu este deci pesimistă, fatalistă sau statică, ea reprezintă legea naturală şi adevărată a răsplatei pentru toate actele săvârşite.
De la vârsta de patruzeci şi cinci de ani şi până la moartea sa, în anul 1123, Milarepa va practica doar meditaţia, împărtăşind învăţăturile sale a numeroşi discipoli. După nouă ani de meditaţie în grotele din munţi, Milarepa reuşeşte să atingă starea de Trezire totală. Află de moartea mamei sale, o primeşte pe sora sa, se împacă cu mătuşa lui, oferindu-i pământurile şi toate bunurile sale. În faţa lui se manifestă diferite divinităţi tantrice, care îl ghidează în practica sa. El face multe minuni. Poate traversa munţii, poate merge pe apă, plana în aer şi zbura la înălţime cu picioarele încrucişate, poate rezista luni întregi fără mâncare şi băutură. El dobândeşte memoria vieţilor anterioare, capacitatea de a mobiliza şi deplasa energia vitală prin diferite centre ale corpului pentru a vindeca sau a ajunge la o transformare personală. Îşi dezvoltă puteri precum clarviziunea şi poate deplasa obiectele fără să le atingă. Milarepa demonstrează astfel superioritatea spiritului asupra materiei: diferenţa dintre Realitatea Absolută şi Realitatea Relativă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu