Intinereste-ti inima

Aveam 11 ani şi stateam la masa din bucatarie cu tata şi cu cele doua surori ale mele, cind, deodata, tata şi-a dat ochii peste cap. a alunecat de pe scaun şi a cazut. Pe gresia rece s-a auzit o bufnitura. Noi trei am devenit un cor de ţipete infricoşatoare. am sunat la Urgenţa.

Pina a venit ambulanţa, tata şi-a revenit şi ne-a spus sa nu ne facem griji. "N-am nimic", ne-a asigurat

el şi ne-a pus sa promitem ca nu-i spunem nimic mamei.
12 ani mai tirziu, tatal meu, acum in virsta de 51 de ani, se plimba pe holurile unui spital, cu doua grefe şi un stimulator cardiac, pe care le-a capatat in urma unui atac de cord. Daca el (şi doctorul sau) ar fi ştiut atunci ceea ce am aflat eu acum, muşchiul sau cardiac nu mai era afectat iremediabil. Leşinul din seara aceea intra in categoria "pierderilor de conştienţa" ce preced aritmiile, afectiuni ce pot fi tratate, dar care, cind sint ignorate, pot ascunde o boala de fond ce se poate finaliza cu atacuri de cord, accidente cerebrale sau chiar moarte subita.

In ultimii ani, cardiologii americani au mers mai departe de simpla tratare a cazurilor de "gripare a motorului", incepind o campanie

agresiva de prevenire a bolilor de inima la barbaţii cu un risc ridicat de a se imbolnavi. "Cvasitotalitatea pacienţilor care urmeaza un program de tratament preventiv au o viaţa lipsita de atacuri de cord", spune dr. arthur agatston. Pentru a te ajuta sa detectezi factorii de risc şi sa-i corectezi inainte de a fi prea tirziu, am consultat mai mulţi experti şi am facut o lista a celor mai importante lucruri pe care ţi-ai dori "din toata inima" sa le ştii.

Inamicul inimii tale e adesea invizibil

Dr. Agatston povesteşte: "La facultatea de medicina am fost invaţat ca, in momentul producerii unui atac de cord, vasele de singe se inchid treptat, la fel ca nişte ţevi infundate cu mil. acum ştim ca blocajele respective apar pe neaşteptate, din cauza depozitelor degrasime subţiri (şi instabile) care perforeaza ţesutul arterial." E ca şi cum ai avea nişte coşuri pe pereţii arterelor, dar nu umplute cu puroi, ci cu colesterol

.

De ce e aşa de periculos: Cind "coşurile" se sparg, se formeaza un cheag de singe menit sa vindece rana, apoi apare o cicatrice, iar peretele se calcifiaza in zona. Deja e semn ca ţi se pregateşte un infarct. El va lovi ca un taifun in clipa in care una din pustule va crea un cheag indeajuns de mare pentru a bloca o artera.

Cum sa identifici problema: Daca ai rude care sufera de boli de inima, ar trebui sa te programezi pentru o tomografie computerizata (in 64 de imagini 2D). E singurul test care face fotografii ale inimii indeajuns de rapide pentru a detecta calcifierile din arterele coronare.
Asigura-te ca tomograful e dotat cu EKG cu doza modulata, cea mai recenta tehnologie de limitare a iradierii. Daca imaginile arata ca ai probleme

, s-ar putea sa ai nevoie de statine.

Cum sa te aperi: adauga citeva nuci pecan la salata sau la terciul de ovaz. Cercetatorii de la Universitatea Loma Linda au realizat un studiu pe 24 de subiecţi, inlocuindu-le 20% din caloriile zilnice cu nuci pecan, şi au descoperit ca acestea au redus

nivelul de oxidare a lipidelor (procesul care transforma colesterolul in depozite de grasime) cu 7% - semnificativ in lupta pentru integritatea ar-terelor tale. "Nucile pecan sint bogate in gama tocoferol, o for-ma de vitamina

E care nu se ga-seşte in suplimente", spune dr. Ella Haddad, autoarea studiului. Chiar şi un pumn de nuci pe zi poate fi de mare ajutor.

O inima neantrenata nu va ajunge la linia de sosire.

Poţi sa-ţi testezi inima şi in afara laboratorului. Un studiu realizat timp de 23 de ani, pe 6.000 de barbaţi, a demonstrat ca cel mai bun indiciu pentru un atac de cord mortal il constituie capacitatea pulsului de a se adapta in timpul exerciţiului fizic şi dupa terminarea aces-tuia. "Cu cit pulsul işi revine la normal mai repede dupa efort susţinut, cu atit eşti mai sanatos", spune dr. steven Nissen, şeful secţiei de medicina car-diovasculara la Cleveland Clinic.

De ce e aşa de periculos: Barbaţii al caror puls nu scade

cu cel putin 25 de batai/minut, dupa primele 60'' de la incheierea efortului, sint mai predispuşi la atacurile de cord fatale. Explicaţia e simpla. adaptarea inimii tale la efort indica felul in care va raspunde intr-o situaţie de stres asemanatoare cu cea dinaintea şi din timpul unui infarct.

Cum sa identifici problema: sprinteaza zece minute, verifica-ţi pulsul, apoi mai verifica-l o data, dupa ce va fi trecut un minut.
Cum sa te aperi: imbunataţeşte-ţi ritmul cardiac cu ajutorul unui antrenament bazat pe principiul intervalului. Foloseşte un monitor cardiac şi nu opri prima serie pina nu ajungi la 160 de batai/minut. apoi aşteapta ca inima sa coboare la 130 de batai/minut, inainte de a incepe urmatoarea serie.